Se poate determina prin următoarele metode (de regula in funcţie de diametrul maxim al agregatelor):

• tasarea conului;
• remodelarea VE-BE;
• determinarea gradului de compactare Waltz;
• răspândirea.

Con tasare

1-formă; 2-mâner de prindere; 3-plăcuţe de imobilizare; 4-placă netedă (neabsorbantă);   5-prelungitor.

Clasa	Tasarea conului T (mm)
T2	30±10
T3	70±20
T3/T4	100±20
T4	120±20
T4/T5	150±30
T5	180±30

Lucrabilitatea este apreciata convenţional si aproximativ prin metode de determinare a consistentei betonului proaspăt.

Lucrabilitatea influenţează direct caracteristicile mecanice ale betonului întărit, omogenitatea, comportarea la gelivitate, aderenta la armatura, etc. Lucrabilitatea depinde atât de factori interni (componenţii betonului), dar si de factori externi (dimensiunea elementelor, distante intre armaturi, frecări cu pereţii cofrajelor, tehnologii de transport si punere in lucrare, etc.). 

A. Caracteristicile mecanice
 Comportamentul mecanic al lemnului este puternic ANIZOTROP( pentru o aceeasi solicitare, rezistenta este diferita functia de directie); in plus rezistenta mecanica este inluentata de continutul de apa al lemnului. In paginile urmatoare sunt reprezentate, cu caracter orientativ, citeva data generale privind caracteristicile mecanice ale pieselor de cherestea.

B.Greutatea specifica
In cazul fiecarei specii in parte se pot lua in consideratie valori stabile ale greutatii specifice numai in raport cu continutul de apa. in tabelul urmator sunt prezentate citeva exemple de greutati specifice (t/m³) pentru diverse specii de lemn considerind o umiditate de 15%.

Pentru a vedea tabelul si mai multa informatie puteti descarca de aici cu doar un cick constructii de lemn

Cimentul este un material pulverulent, de natură bazică, hidrofil, instabil din punct de vedere chimic. Amestecat cu apa formează paste tixotrope, care fac priză şi se întăresc în timp, formând “piatra de ciment”.

            Cimentulportland(silicios), reprezintă un amestec de silicaţi şi aluminaţi de calciu şi este obţinut prin măcinarea fină a clincherului de cimentportlandcu un adaos de 2…7 % ghips pentru reglarea timpului de priză.

            Clincherul de cimentportlandeste obţinut prin arderea unui amestec de materii prime în cuptoare rotative.

            Materiile prime utilizate la fabricarea clincherului de cimentportlandsunt: calcare, marne, argile, leossuri, subproduse industriale (zguri, cenuşi, şisturi), adaosuri de corecţie (silicioase, aluminoase, ferugionase etc.), gipsuri.

Petru mai multa informatia dati click aici cimenturi.doc

Otelurile sub forma de armaturi pentru constructii din beton sunt conformate fie sub forma de bare fie sub forma de sarme, avand in comun coeficientul de dilatatie termica si modulul de elasticitate.

Principalele tipuri de oteluri sunt:

a). pentru beton armat

-       oteluri beton laminate la cald: netede sau profilate periodic (OB 00; OB 37; PC 52; PC 60 – cifrele reprezentand rezistentele la rupere in daN/mmp);

-       sarma trasa neteda pentru beton armat (STNB) si sarma trasa profilata pentru beton (STPB);

-       sarma trasa recoapta (STR – cu diametru de 1 mm pentru legarea armaturilor sau 2 mm pentru legarea cofrajelor);

-       bi-oteluri (Bi 31 … 69);

-       plase sudate uzinate (exemplu cod: 4GQ 126 – 3 = nr.ordine, G L sau N – tipul de plasa, Q sau R – forma ochiului si 126 – aria sectiunii barelor longitudinale/1 m latime)

b). pentru beton precomprimat

-       oteluri laminate la cald cu profil periodic (PC 90, PC 100);

-       sarma trefilata neteda (SBP);

-       sarma amprentata (SBPA);

-       toroane (TBP);

-       lite (LPB).

Pentru mai multă informaţie daţi un click aici Armaturi.doc

NU UITAŢI SA VA DAŢI CU PĂREREA DACĂ VA PLACE ŞI LASAŢI ŞI COMENTARII CU PĂREREA D-RĂ.